Inteligența artificială, automatizarea și tehnologiile inteligente transformă radical industria globală, iar ingineria mecanică traversează una dintre cele mai importante etape de redefinire din ultimele decenii. În acest context, Universitatea Tehnică a Moldovei evoluează de la modelul tradițional de instruire către un ecosistem academic modern, conectat la standardele europene și noile tehnologii digitale. Subiectul a fost analizat recent și în cadrul Senatului UTM, unde șeful interimar al Departamentului Bazele Proiectării Mașinilor (DBPM), dr., conf. univ. Nicolae Trifan, a propus o schimbare radicală de paradigmă: transformarea departamentului dintr-o structură clasică de predare într-un veritabil pol regional de cercetare aplicată și inovare tehnologică.

Această tranziție către ingineria viitorului a fost susținută prin investiții de peste jumătate de milion de euro în infrastructură. Cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și al Băncii Mondiale, în anul 2024 au fost create trei laboratoare de ultimă generație: „Rezistența materialelor”, „Știința materialelor” și „Tratamente termice”. Noile dotări schimbă semnificativ experiența de formare a studenților, punând accent pe testări experimentale, modelări digitale și activități de cercetare realizate pe echipamente moderne.

Totodată, pentru a asigura alinierea la standardele Uniunii Europene, departamentul a achiziționat 40 de standarde europene EN în domeniul științei materialelor și organelor de mașini. Astfel, studenții UTM sunt instruiți conform acelorași norme și rigori aplicate în universități și companii industriale europene.

„Ingineria mecanică nu mai înseamnă doar desen tehnic și prelucrare de metal. Astăzi, un inginer performant trebuie să fie jumătate programator și jumătate analist de date. Modernizarea laboratoarelor noastre și trecerea la standardele europene nu sunt doar obiective administrative, ci o necesitate vitală. Le oferim studenților instrumentele prezentului pentru ca ei să poată proiecta tehnologiile viitorului. Nu mai instruim simpli executanți, ci formăm inovatori pentru o piață globală”, afirmă Nicolae Trifan, doctor, conferențiar universitar, șef interimar al Departamentului Bazele Proiectării Mașinilor.

Modernizarea infrastructurii redefinește și profilul noului inginer, în care mecanica tradițională este completată de competențe digitale și instrumente bazate pe inteligența artificială. Activitatea de cercetare din cadrul departamentului, coordonată de personalități notorii precum academicianul Ion Bostan, este orientată spre domenii strategice dezvoltate în perioada 2021-2026: dezvoltarea transmisiilor precesionale și a mecanismelor de acționare performante, sisteme mecanice și transmisii magnetice, conversia energiei regenerabile, modelarea matematică a comportării materialelor și optimizarea pompării centrifuge utilizând metode CFD și algoritmi bazați pe Inteligență Artificială. Această ultimă direcție reflectă profilul inginerului contemporan, capabil să simuleze digital procese complexe, să interpreteze volume mari de date și să utilizeze IA pentru optimizarea performanțelor tehnologice. Rezultatele obținute confirmă evoluția departamentului: în ultimii ani au fost publicate șase monografii și patru manuale, fiind susținute și două teze de doctor în științe inginerești.

„O școală inginerească puternică nu se construiește peste noapte, ci prin continuitate și adaptare permanentă. În cei aproape 25 de ani în care am avut onoarea să conduc UTM, am crezut mereu că universitatea trebuie să fie cu un pas înaintea timpului său. Ceea ce realizează astăzi Departamentul BPM reprezintă o continuare firească a acestei viziuni: păstrăm rigoarea școlii inginerești tradiționale și o integrăm în era digitală și a inteligenței artificiale. Schimbul generațional pe care îl vedem astăzi oferă garanția unui viitor solid pentru ingineria moldovenească”, afirmă academician Ion Bostan, rectorul care a marcat istoria UTM timp de aproape un sfert de secol.

Strategia UTM pentru perioada 2026-2031 vine să consolideze această direcție de dezvoltare printr-un program axat pe trei piloni esențiali:

Primul pilon vizează dezvoltarea unui curriculum interactiv, bazat pe învățare aplicată, lucru în echipă și soluționarea unor probleme reale din industrie.

Al doilea pilon este orientat spre schimbul generațional și atragerea tinerilor cercetători, inclusiv prin angajarea recentă a unui tânăr inginer masterand (în 2025), cu perspectiva de continuare a studiilor doctorale.

Al treilea pilon urmărește consolidarea relației cu industria, prin colaborările inițiate cu Institutul de Standardizare din Moldova și dezvoltarea serviciilor de expertiză tehnică și validare oferite companiilor.

Aceste direcții răspund cerințelor noii generații de studenți, care caută acces la tehnologii moderne, competențe digitale și oportunități de formare comparabile cu piața europeană. Transformarea este deja vizibilă în fapte: cele 58 de mobilități academice realizate recent de cadrele didactice în universități din România, Spania, Polonia și Bulgaria demonstrează deschiderea internațională a Departamentului și integrarea sa în spațiul european al educației și cercetării.

În același timp, UTM lucrează la dezvoltarea unui nou program internațional de masterat, în parteneriat cu instituții din Spania și România, iar studenții sunt implicați în proiecte de cercetare aplicată încă din anii de studii, inclusiv prin programul „Tinerii cercetători 2025-2026”.

Astăzi, „bazele” ingineriei la UTM nu mai înseamnă doar rezistența materialelor sau proiectarea organelor de mașini. Ele includ competențe interdisciplinare care reunesc mecanica, simulările digitale, inteligența artificială și eficiența energetică. Prin această nouă abordare, UTM formează specialiști capabili să contribuie la competitivitatea economică a Republicii Moldova și la dezvoltarea tehnologiilor viitorului.

În perioada 26 aprilie – 9 mai 2026,  Nichita Bodnari, student în cadrul programului de studii „Inginerie și management în transporturi”, Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi (FIMIT), a participat la o mobilitate de scurtă durată la prestigioasa University of Rome Tor Vergata, desfășurată sub egida proiectului Erasmus+ KA2 „ISDEGO”.

Pe parcursul celor două săptămâni, accentul a fost pus pe consolidarea abilităților analitice în planificarea mobilității urbane și managementul rețelelor de transport. Sub ghidajul profesorilor de la facultatea gazdă, s-a lucrat intensiv cu instrumente software de ultimă generație, indispensabile în ingineria transporturilor: QGIS și RStudio pentru analize spațiale avansate, PTV Visum pentru simularea și optimizarea fluxurilor de trafic și Microsoft Excel pentru procesarea bazelor de date deschise (Open Data).

Spre deosebire de cursurile pur teoretice, programul de la Roma s-a remarcat printr-o puternică componentă aplicativă. Studenții au fost provocați să coreleze datele teoretice cu realitatea din teren prin studii de caz complexe. Aceștia au analizat structura de zonare urbană a orașului Verona și au efectuat calcule riguroase de accesibilitate aplicate direct pe rețeaua de transport a municipiului Chișinău. Stagiul s-a finalizat cu susținerea unui proiect integrat, în care analiza de date GIS a fost utilizată pentru a propune soluții viabile de fluidizare și management inteligent al traficului.

Experiența acumulată în cadrul acestei mobilități internaționale confirmă importanța competențelor digitale și tehnice pe care FIMIT le cultivă în rândul studenților săi. Pe lângă certificarea europeană obținută, participarea la proiectul „ISDEGO” demonstrează că viitorii ingineri formați la UTM au viziunea și instrumentele necesare pentru a transforma infrastructura de transport din Republica Moldova într-una modernă, sigură și sustenabilă.

Dincolo de componenta academică rigidă, valoarea reală a unei astfel de mobilități se reflectă în viziunea pe care un tânăr specialist o dobândește. Nichita Bodnari ne-a împărtășit în detaliu ce a însemnat acest schimb de experiență pentru formarea sa profesională și cum vede aplicarea celor învățate în contextul local:

„Pentru un viitor inginer de transport, oportunitatea de a lucra în softul PTV Visum pe date reale din Chișinău a fost o adevărată revelație profesională. Înțelegi, practic, cum o simplă modificare de flux sau o optimizare a timpilor de semaforizare, fundamentată matematic și digital, poate decongestiona artere vitale dintr-un oraș. Roma și Verona ne-au arătat ce înseamnă o infrastructură gândită pentru oameni, unde transportul public și mobilitatea alternativă sunt priorități absolute.

Această experiență tehnică intensivă mi-a deschis noi perspective asupra modului în care putem aborda managementul traficului acasă. Chișinăul are nevoie urgentă de soluții inteligente, bazate pe modelare digitală, nu pe presupuneri. Întorcându-mă la FIMIT, sunt mult mai încrezător în utilitatea specializării mele. Am realizat că instrumentele pe care le studiem ne oferă, la propriu, puterea de a schimba modul în care se circulă în țara noastră, făcând transportul mai eficient și viața urbană mai calitativă. A fost un salt profesional esențial pentru viitoarea mea carieră.”